Povestea unui brad de Craciun

brad e-sarbatoare
❄❅❆❄❅❆❄❅❆❄❅❆❄❅❆❄❅❆❄❅

Fulgi pufoși alunecă din cer,

Cad ușor, se-alintă pe vânt

Valsează, cântând leru-i ler

Și tandru se-ntind pe pământ.

Bunica cu pașii grei coboară din pod cu brăduțul artificial. Mintea ei zboară acum 40 de ani când s-a născut primul ei băiețel. Își aduce aminte cum a împodobit pentru prima dată pomul de Crăciun. Câtă bucurie avea în suflet, chiar dacă era micuț și nu înțelegea că e sărbătoare, ea a vrut să aibă parte de un brad de Craciun. ”Pe atunci era mai semeț brăduțul, dar cu niște podoabe noi și luminițe de Crăciun va fi ca nou”, se gândea ea. ”Eu tot nu-s nouă dar mi-am cumpărat o rochie și voi fi de poveste pentru moșul meu. Stai că-mi vin și nepoțeii, trebuie să împachetez cadourile. Ei știu că Moș Crăciun le pune cadouri și sub bradul meu. Simt că știu ei totul despre Polul Nord, au crescut, dar tot se bucură să găsească ceva sub brad. Ce veselie va fi!”

Peste 5 zile...

— Nu ai dreptate! Brazii artificiali sunt mai ecologici, nu trebuie să tai un brad în fiecare an, se aude din ogradă Cristi.

— Dar nu au nici un pic de miros de sărbătoare, ripostează Doru.

— Însă poți cumpăra un odorizant pentru pomul de crăciun de la e-sarbatoare.

— Bine, dar brazii naturali sunt foarte frumoși, spune Doru.

— Sunt de acord, dar eu nu mă refer la brazii ieftini, depinde de unde iei bradut artificial, am văzut pe e-sarbatoare.ro chiar și brazi, colorați, 3D, ninși, cu conuri, cu vâsc… Să știi că este chiar mai greu să găsești un brad natural pe placul tău. Ai de căutat mult și bine prin mulțimea aceea de la magazin, unii ajung fără ace, alții fără ramuri.

— Buni!!!, au strigat băieții într-un glas și au tăbărât peste bunica.

— Frumoșii mei, îi alină bunica.

În câteva clipe erau deja la brăduțul împodobit să vadă ce le-a lăsat moșul. Aceeași sclipire în ochi de 40 de ani încoace, gândi bunica, cred că am un ”brad fericit”, și se topi într-un zâmbet plin de duioșie.

— Bunico, întrebă Doru, dar tu de ce ai un bradut artificial?

— Dragii mei, atunci când l-am cumpărat eu, era mai greu și ne-am gândit cu bunicul că facem o investiție pentru mai mulți ani. Totodată nu îmi doream ace de brăduț pe covor, aveam un bebe mic, adică tatăl vostru, care se putea răni de la ele. Nu știam încă despre cum acționează tăierea copacilor asupra ecologiei, acum îmi pare bine că l-am ales, am salvat 40 de brăduți în acești ani.

— Vezi Dorule, zise Cristi, mai sunt argumente care demonstrează că e mai bine ca oamenii să cumpere brazi de Craciun artificiali decât naturali.

— Bine m-ai convins, sau mai bine zis m-a convins bradul bunicii.

e-sarbatoare

În acea noapte după ce bunica le citi o poveste despre un brad de Craciun și îi sărută pe frunte, băieții adormiră instant. Erau foarte obosiți după bătaia cu bulgări de adineauri.

Bradul de Crăciun al bunicii prinse viață...

Și-a întins crengile, sa scuturat ca după un somn foarte lung și a sunat din clopoțeii care îi atârnau pe crengi.

— Dorule…, șopti cu o voce pițigăiată brăduțul.

— Dorule…, insistă el.

Băiatul încremenise, nu știa ce să facă, nu mai auzise despre brazi de Craciun care pot vorbi. Se gândi să rămână cu ochii închiși, totuși curiozitatea a învins și sa uitat țintă spre brăduț.

— Dorule, vreau să îți povestesc ceva.

— Ce? Întrebă Doru cu o voce slabă și cu ochi mari de uimire.

— Era odată un băiețel cârlionțat care mă iubea foarte mult. Se așeza alături de mine și mă admira cu ochii sclipitori. Uneori vorbea cu mine despre omulețul de zăpadă pe care l-a făcut în curte și despre sania lui ultrarapidă, alteori despre cât de tare ar vrea să-l vadă pe Moș Crăciun. În fiecare an băiețelul creștea și devenea tot mai ocupat, nu prea avea timp de vorbă. Atunci am crezut că nu voi mai avea vreodată prieteni ”omuleți”, doar bunica mai vorbea cu mine când mă împodobea pentru sărbători. Într-o zi, băiatul meu a venit cu un alt băiețel micuț în brațe și am văzut că are aceiași sclipire în ochi. Visul meu se împlinise, aveam un nou prieten ”omuleț”. Cu timpul a mai apărut unul. Nu știu câți prieteni voi mai avea, însă știu că odată cu sărbătorile vin clinchetele de râs și ochii sclipitori pe care îi aștept cu nerăbdare tot anul.

— Dar ce faci în restul anului?

— Nu mă plictisesc, am vreo câțiva amici în pod. Amica mea ”canapeaua veche” îmi povestește viața ei, pe unde a mai stat, ce a văzut, mai uită și începe de la început. Am un amic, ”leagănul”, care este îndrăgostit de ”oala spartă” și îi cântă serenade acompaniat de greierii care trec prin ospeție. Mai e și „Sorcova”, brăduțul roși, îmi place de ea, dar nu știu cum să-i zic. Nu mă plâng am o viață frumoasă, iar când veniți voi ”omuleții”, devine extraordinară!

Doru se trezi de la râsul molipsitor al fratelui său, ”ce vis ciudat…”.

— Cristi, m-ai trezit!

— Nu m-am putut abține, vino să privești și tu filmulețul, e despre un brad de Craciun amuzant!

Brăduțul bunicii nu se mai putea sătura de clinchetele de râs ale băieților. ”Încă un Crăciun minunat s-a mai adăugat la cele 39, sper să înțeleagă și Doru, că un bradut artificial tot are menirea lui în lume. Mi se cam face dor de ”Sorcovă”, pe unde o fi pus-o bunica oare?”

În jur e divin, brazi, jucării,

Timpul aleargă ca nebunul

Și parcă nu mai ai răbdare,

E-sărbătoare! Vine Crăciunul!

*Articol scris pentru competiția SuperBlog 2020.

*Photo credit: e-sarbatoare.ro, editate de autor.

Sharing is caring 🙂
0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
1 Comment
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
trackback

[…] Povestea unui brad de Craciun […]

LinkedIn
Share