Fluierând pe stradă – în Viață ca în Business

In viata ca in business

”Cum să…”, ”Zece pași pentru…”, ”Cinci strategii care…”. Ok, dar care ar fi următoarea etapă? Poate ”De ce? vrem să facem cei zece pași?”  sau poate ”Ce este succesul de fapt, pentru fiecare din noi?”.

Sunt multe instrumente pentru a dezvolta un business sau o viață de succes, dar este nevoie de toate aceste instrumentele pentru a crește? Este necesară pâlnia de vânzări pentru fiecare companie? Sunt valabile strategiile cuiva în viața ta? Ar trebui poate să învățăm mai degrabă să ne punem întrebări. Să învățăm să adaptăm toate cunoștințele situației în care ne aflăm noi, nu alții. Poate din ”cei zece pași pentru” avem nevoie doar de doi sau pe lângă cei zece trebuie să mai facem încă trei.

E o etapă în care suntem atrași în mreaja tiparelor pe care le învățăm unii de la alții și le aplicăm fără să ne dăm seama că nu e de la puzzle-ul nostru. Uneori soluția e mai simplă decât se crede a fi, alteori soluția înseamnă să nu faci nimic. E greu de crezut, dar sunt și astfel de momente când trebuie să lași timpul și acțiunile din trecut să-și facă efectul. Suntem foarte grăbiți, așteptăm rezultate imediate însă nici o sămânță nu răsare la minut și cu atât mai mult nu crește brusc.

Poate începem să privim altfel timpul, poate îi dăm voie să curgă. Facem acțiunile care trebuie, dar să nu intrăm într-o stare de așteptare continuă care ne stresează. Din cauza stării permanente de grabă facem greșeli, și nu e vorba de realitate ci de ce simțim și gândim noi, la rândul său ceea ce gândim ne afectează ceea ce facem. Nu permitem seminței să crească, turnăm prea multă apă și o putrezim sau o abandonăm pentru alte multe semințe, iar în momentul în care trebuia să facă puseul de creștere, s-a și uscat.

Dacă ai făcut tot ce depinde de tine relaxează-te, dă-i voie timpului să le așeze la locurile lor, dacă stresezi timpul, el devine nemilos cu tine. Și apare efectul de învinovățire (acuzare) reciprocă. Dai vina pe timp dar undeva în subconștient știi că tu te faci vinovat. Aici apare sentimentul de vinovăție care este cel mai crud din toate. Și cauza principală a circuitelor închise. Dacă apare vinovăția o iei mereu de la început, treci prin minte toate momentele de nereușită, te demotivezi și obosești.

Realitatea e mult mai simplă, de aceea se numește realitate, nu are nevoie de interpretări prea multe. Da, fiecare dintre noi o percepe diferit prin prisma experiențelor și cunoștințelor proprii, dar nu înseamnă că ea se schimbă cumva. Cea mai bună metodă de adaptare la realitate este să ne ținem conectați cât mai mult în prezent. Să învățăm continuu, cu cât mai multe domenii și puncte de vedere vom cunoaște cu atât vom putea înțelege cu ușurință perspectivele altor oameni, astfel vom putea ținti cu mai multă precizie realitatea.

Și nu în ultimul rând să nu atribuim succesului nostru definiții străine, să găsim ce este succesul pentru noi. Să răspundem la întrebarea: ”Ce mă face pe mine împlinit, astfel încât să merg fluierând pe stradă?”

Sharing is caring 🙂
0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
LinkedIn
Share